L-as numi paradox pe acest om. Popularitatea uriasa de la trecutele prezidentiale l-ar fi facut aproape pe orice roman nitel arogant. De-a dreptul ciudat pentru Bucuresti, Crin Antonescu raspunde si astazi la telefon oricui il apeleaza. Acceptul lui de a face un reportaj in caminul conjugal a fost la fel de fireasca, precum a fost mirarea mea cand am constatat ca niciun om politic puternic, din liga lui, nu are un domiciliu atat de normal precum Adina Valean, Crin Antonescu si minunata sa fiica. In preajma Pietii Constitutiei, intr-unul dintre blocurile din asa-zisa “zona a fantanilor”, ii descoperim pe cei trei, locuind intr-un apartament cu patru camere, la etajul sase, decorat modest. Nimic din pofta politicianului roman de a-si crea blazon prin achizitii luxoase, mobila stil tablouri sau utilitati costisitoare.

Adina Valean si Crin Antonescu se acomodeaza degraba cu echipa noastra, dar ne roaga sa lucram in tacere. Fiica are lectie de engleza.

Aici locuiesc, pe bune? Crin Antonescu, stand intr-un birou in care vedem un laptop si ceva carti, ne explica: “Aici am inchiriat, dupa ce ne-am casatorit. Eu locuiam cu fostii mei socri. Ma simt foarte bine aici si e foarte bine ca sunt aproape de Parlament. Da, sunt un politician atipic, veti spune. Mai degraba as spune ca sunt un om normal.” Un om normal sta mai mult acasa… Liderul liberal reactioneaza: “Stau mai mult decat s-ar crede. Sunt casnic defel. Ies greu de aici in week-end, desi ar trebui sa mai mergem la teatru. Si uite, am fost recent la Nottara, cu ocazia sarbatorii colegului nostru Mircea Diaconu, si am simtit ce bine mi-ar face sa vin mai des langa scena.”

Adina Valean – care se simte bine in rolul de personaj de pictorial, desi e doar a doua oara cand o face – spune: “Lui Crin ii place sa locuim intr-o casa in care sa vada cerul. Mie, mai degraba imi place sa stau cu jaluzelele trase. Sigur ca am vrea sa avem o casa cu curte, avem un plan, dar nu stim cum va fi pus in aplicare. O casa presupune o multime de probleme!”

Tragand cu ochiul la televizor si privind evolutiile de la Congresul PSD, Crin Antonescu exclama: “Cand se va incheia acest congres, imi va fi efectiv dor de el. A fost un spectacol (cu final neasteptat, asa e! – n.n.)!”, apoi revine la tema: “Eu sunt un tip ultracitadin. Nu ma omor dupa drumetii prin natura, nu trag la iarba verde. Imi place orasul si ador sa ma plimb pe strazi, cand orasul e aerisit. Sigur, aici, acasa, fac astfel cand mai am timp, dar e limpede ca ma opresc multi oameni cu problemele lor. In strainatate, insa, acolo unde pot hoinari in voie, ma plimb ore intregi pe strazi… Fara tinta, cascand gura la ce rasare in drum.”

Ce altceva e de facut, cand nu le ocupa politica vietile? Sigur, simt ca ii uneste politica. Simt ca e o pasiune cotropitoare pe care o impartasesc si care i-a adus cumva impreuna. Liderul liberal se arata in continuare atipic: “Repet, stau destul pe-acasa, lucru de care se bucura, evident, si fiica mea, intrucat ma are aproape. Citesc si ma uit la televizor.”

Ah, eterna disputa in familie pentru telecomanda!

“Da, da”, intareste sotia. “Fiecare vrea sa-l convinga pe celalalt ca e mai interesant ce vrea el sa urmareasca.”

“Din acest motiv avem 3 televizoare in casa!”, zice Crin Antonescu.

“Ea zaboveste mai mult la CNN si Euronews, eu sunt cu Antena 3, Realitatea… Ne uneste insa mereu pasiunea pentru FC Barcelona!”

Zambeste… Colegul meu, Sebastian Enache, tocmai muta mobila, ca sa iasa fotografia mai bine. Sarja nu intarzie: “Adina, sa-i primim cu caldura pe oamenii astia. Sunt tot un fel de armata sovietica, dar mai de treaba.” Apoi continua.

“Aici, apare o alta diferenta intre Adina si mine. Ea doreste sa vada si filme SF, placere pe care nu o impartasesc. Dar, ca un barbat intelept, cedez pas cu pas, spre intarirea stabilitatii cuplului..”. Rade.

Mi se pare ca nu am inteles bine… FC  Barcelona?

“Avem micul nostru ritual. Pasiune noastra comuna este FC Barcelona. Impreuna urmarim toate meciurile blau-grana, dezbatem fiecare meci si comentam aprins transferurile (in principiu, acum suntem multumiti de varful Ibrahimovici, pe linia de fund treaba nu sta grozav, dar Messi ne face sa adormim cu zambetul pe buze…). Am fost deseori pe Nou Camp.” A urmat, in dialogul nostru, o confesiune comuna. Mi-am dat seama ca, in august 2009, Adina Valean, Crin Antonescu si subsemnatul au fost in tribune, fara sa stie unii de celalalt, la meciul de deschidere a sezonului, Barcelona – Manchester City. Impartasim placerea de a descoperi ca fotbalul, la Barcelona, e un spectacol civilizat si minunat. Asadar, bucuria unei familii politice poate fi si un “el clasico” Real – Barca.

“Batalionul foto” fura fotografii in continuare. Crin Antonescu se intoarce catre ei: “Pot sa scot si limba?”.

Revenim la ceea se inseamna familia, dincolo de profesie. Mai e timp pentru a respira? “Sincer, nu m-am schimbat foarte mult. Sigur, nu mai am timp pentru a ma bucura de tihna caminului, dar incerc sa las viata personala sa curga aproape normal. Nu mai am vreme pentru prieteni. Vedeti, anii ’70, ai tineretii mele, presupuneau o comunicare puternica, verbala. Ne intalneam pentru a vorbi. Stateam ore intregi pentru a discuta orice. Vremurle s-au schimbat.” Si prietenii? “Cati au ramas prin tara… Sigur, circuitele profesionale diferite ne determina sa ne vedem mai rar. Dar sinceritatea ramane.” A incercat vreunul sa profite de faptul ca vechiul prieten Crin a ajuns ditamai… Crin Antonescu? “Nu, niciunul n-a venit sa-mi ceara vreodata ceva”.

Adina Valean lipsise pentru o perioada de langa noi, dar acum revine discret in living. As vrea sa stiu insa cum s-au intalnit cei doi. Crin Antonescu e lider: preia din nou vorba. “Ne-am cunoscut in valtoarea activitatii politice. La inceput, am simtit amandoi o compatibilitate foarte accentuata. E vorba nu numai de modul de a gandi politica si societatea, ci viata in general. Desi, atentie, suntem firi difertite. Eu sunt o persoana boema, as spune atipica public pentru rolul pe care mi l-am asumat,, iar ea este riguroasa, exigenta, perfect compatibila cu standardele europene.”

Adina Valean zambeste. “Si formatia noastra spune suficient: eu sunt absolventa de matematica, el a absolvit Istoria, e umanist…”.

Adina Valean, cum e, totusi Crin Antonescu? “Lumea il vede ca un om dezinvolt, eu mai degraba as spune ca are oroare fata tot ceea ce insemna exces de protocol, de eticheta publica exagerata. Cuvantul care il caracterizeaza este nonconformism.” Cum e posibil, totusi, sa ajunga in varful politicii un asemenea om?

Crin Antonescu isi probeaza umorul. “Si mie mi-e greu sa inteleg… Vorbind serios, cred ca multi dintre colegii din politica s-au obisnuit sa nu creada ca totul poate fi altfel… Multi se zbat intre dorinta de a capta increderea politica si cramponarea de a supravuietui in hatisurile politicii. Conjunctura alegerii mele – si a realegerii – tine si de faptul ca au sperat ca voi aduce multe voturi. Lucru confirmat.”

Revenim la relatie? “Am petrecut multi ani impreuna cu Adina, privind la fel lumea politica, ne marturiseste capul familiei. Am trecut peste toate tocmai in virtutea sinceritatii mele, desi stim cu totii ca politica nu e o manastire, compromisurile sunt la tot pasul.”

Intervine mai mult, in fine, si Adina Valean.

“Am avut perceptii diferite, dar, in timpul indelungat in care ce incercam sa ni le limpezim, s-a conturat o prietenie si senzatia ca ne stim de o viata. Imaginati-va ce surpriza a fost pentru tot anturajul nostru cand prietenia noastra a devenit iubire si apoi casatorie. De la o anumita varsta a maturitatii, sentimentele se contureaza altfel. Pasiunea are alta forma…” Ochii albastri ai sotului o privesc cu ACEA dragoste. Iar Adina Valean arata ca e “jumatatea” lui si ne da replica zilei:

“Aceasta casnicie e o prietenie care a <degenerat>!”

Crin Antonescu completeaza. “E o complementaritate pe care o cauti in viata. Boemul din mine avea nevoie de aceasta doamna riguroasa. Ne completam zi de zi.”

Ea il aproba: “Crin este un sot si un tata atent si prezent. El duce copilul la scoala in fiecare dimineata. Petrece atat timp cat este nevoie cu Irina, face lectiile cu ea si minunat este ca face toate aceste lucruri cu placere. E un om care sare la nevoie, e un om care stie sa imparta…”

“Stai, Adina, un politician care imparte?! Ce vor crede oamenii politici despre mine?” Livingul se umple de hohote de ras. “Totul tine de felul meu aparte de a face politica. Daca zabovesti prea mult in discutiile tipice lumii politice, te poti incarca negativ pentru toata ziua”.

Cum adica, politica nu se face prin cotloane si in zgomotul tacamurilor de argint ale restaurantelor luxoase? Nu acolo se iau deciziile, la masa?

Adina Valean intervine. “Da, poate ca la noi unii exagereaza, dar trebuie sa va spun ca la Bruxelles, intalnirile la mese sunt firesti, dar au o alta rigoare decat aici. Acolo, fac parte din serviciul zilnic, dar sunt gestionate strict ca timp.”

Crin Antonescu: “Apreciez enorm la Adina faptul ca un om care stie sa caute lucruri noi in viata. Credeti ca a fost greu sa o rup de la Sagrada Familia si sa mergem pe Nou Camp? Deloc!”

Adina Valean: “E singura sansa de a intelege mai bine un fenomen social. Nu va suparati ca trec iar la politica, dar e vorba de un principiu. Ca sa poti gestiona foarte bine situatiile, trebuie sa cunosti lumea, fenomenele sociale. Politicianul trebuie sa anticipeze progresul!”

Crin Antonescu: “La noi, politica implica multa improvizatie. Viata politica nu se desfasoara dupa agenda, asa cum ar fi firesc. Bine (zambeste!), la noi nici la telefon nu se poate vorbi in liniste…”

Adina Valean: “Dar nici la Bruxelles nu se sta mult la telefon, mai ales pentru ca lucrurile se stabilesc din timp, nu de pe o zi pe alta. Rigurozitatea asta te scuteste sa suferi cand stai cu o jumatate de ora in plus undeva. Si, evident, nici la Bruxelles nu e suficient timp pentru toate!”

Asist la o discutie aprinsa tipica in familia Antonescu?

Crin Antonescu (privind catre sotie): “Ne place controversa! Adina e certareata.”

Adina Valean: “Ba tu esti!”

Sotul: “Sa zicem ca suntem persoane ambitioase in a demonstra ca avem dreptate.”

Sotia: “Dar eu chiar am!”

Sotul: “Da, discutiile noastre au accente pasionale. Amandurora ne place sa cautam argumente in sprijinul gandurilor noastre. Discutiile sunt aprinse, pe nuante extrem de fine, dar mereu eu inchei discutia, dandu-i pe dreptate, si nu e o politete conjugala.”

Sotia: “Crin e o fire generoasa, dar are o nevoie constanta de polemica pozitiva. Doresc sa-i dau tot ce am mai bun din gandurile mele, din voia mea buna. Tot.”

Crin Antonescu se defineste.

“Adevarul e ca noi avem o sumedenie de potriviri, de la gusturi la idei. Sigur, ea analizeaza mereu atitudinea mea, cat si aparenta mea de nonsalanta din comportament. Ea ar fi mai riguroasa in locul meu. Dar adevarul este ca eu vreau sa traiesc relaxat cu ideea ca am putere. AMBITIA mea este sa spun mereu ce vreau! E clar ca multi au avut de castigat facand tumbe strategice, politice, publice, dar eu NU LE FAC. Ea are dreptate, dar nu voi fi conformist niciodata.”

Dar dragostea, domnule presedinte al PNL? Ea unde e?

“Sunt nascut in zodia Fecioarei. Am o formatie logica, am voluptatea definitiei. M-ar incurca, deci, ceea ce e indefinibil, ca iubirea. Adevarul e insa ca, atunci cand esti indragostit, sub aparenta irationalitate a sentimentului, ajungi la ce e mai autentic in tine. Nu poti sa faci rabat la partea cea mai buna din tine! Pare irational, dar atunci cand iubesti esti in mintile tale. Da, eu traiesc acest sentiment, dar incerc sa-l ascund. Intimitatea fericirii trebuie pastrata. Stiti de ce? Pentru ca un om bucuros nu e vazut cu ochi buni de ceilalti. Ne atasam, ca oameni, mai repede de cineva cand ii vedem durerea si belelele. Asta e!”

Imaginati-va ca acesti doi oameni s-au casatorit atunci cand fericirea nu putea sa-si faca loc in viata lor din cauza cronometrului electoral. In plina campanie, Adina Valean si Crin Antonescu s-au casatorit.

Crin Antonescu: “Anul 2009 a fost, in plan personal, un cosmar. Nu am avut, practic, nici macar saptamana de miere! Am trait in ritm nebunesc. Practic, am fost la o intrunire electorala, apoi am plecat sa ma insor. Dupa doua zile, m-am intors in campanie.”

Dar cum a cerut-o in casatorie? Zambeste…

“Am considerat, de cand suntem impreuna, ca cererea in casatorie e implicita. Totusi, am facut-o la Londra, a fost frumos… Dar a fost atata presiune in aceele zile, incat pot spune ca programul politic mai degraba a otravit tot ceea ce putea fi romantic atunci.”

Adina: “Am fost fericiti in acel moment, desi a fost o incarcatura psihica teribila. Simteam si eu stresul si oboseala lui.”

Crin: “Ea era mai stresata in campanie decat mine!”

Adina: “Da, pentru ca nu era miza mea personala. Era mai mult: era a lui. Imi doream sa fiu mereu puternica langa el, ca sa fiu acel sprijin de care avea nevoie.”

Crin: “Adina are un rol important si in imaginea mea. Ea imi spune ce costume trebuie sa mai schimb, ea mi-a schimb look-ul”

Adina: “Da, impreuna am renuntat la bretonul lui binecunoscut. Are o freza cu aer de Bruxelles.”

Crin: “Fara gluma, asa e!”

Adina: “Freza a fost regandita de Jerome, coaforul la care ma duc sa ma aranjez cand sunt la Bruxelles!”

Si totusi, de unde a avut Crin Antonescu forta de a trece peste toate si de a fi, in mod clar, revelatia alegerilor prezidential?

Adina Valean: “Secretul este tocmai libertatea. Tot ceea ce face, e impregnat de pasiune si libertate. Nu a existat nimic sa-i limiteze miscarile. El a adorat sa comunice tot timpul in campanie, asta l-a diferentiat fata de competitorii sai.”

Discutia politica se incheie pentru totdeauna. Lectia de engleza s-a incheiat si Irina apare in living. Eleganta si foarte cuminte. Ochii inteligenti ne scruteaza cu atentie. E limpede, Adina si tati se simt bine cu noi, asa ca ne daruieste o jumatate de zambet.

Oare o fi vrut Irina sa fie fiica de presedinte de stat?

Crin Antonescu ne da o istorie antologica!

“Copilul a inceput campania cu candoarea specifica. A vazut pliante electorale pe-acasa, facea mustati pe fotografii… Numai ca a simtit ceva in neregula. Eram foarte mult plecat de-acasa. In principiu, ea isi doreste sa castig mereu. Am vazut-o, asa ca am stat putin cu ea de vorba, sa-i explic ce fac, ca sa inteleaga. Irina s-a uitat serios la mine si m-a intrebat ce se va intampla daca voi castiga: n-o sa pot sa o mai duc dimineata la scoala, n-o sa mai am timp sa fac lectiile cu ea, nu o sa ma mai vada la fel de mult? I-am spus adevarul. Asa ca, dragii mei, copilul meu, s-a rugat sa nu castig alegerile!

In dimineata rezultatelor, Irina a venit si m-a intrebat: ai castigat? I-am spus ca nu. Si a spus razand: YES!”

Sfarsit.

P. S.: In timp ce colegii isi strang sculele, arunc o ultima intrebare peste umar. “Deci, mai candidati…” Crin Antonescu pune punct: “Domnule Brancu, va recomand si dvs. sa candidati, daca simtiti ceva autentic. Pentru mine, e ca serviciu militar obligatoriu!”

Text:  Cristian Brancu

Foto:  Sebastian Enache